Construcțiile ilegale sunt una dintre cele mai frecvente probleme imobiliare din Bulgaria: o extindere la o casă de vacanță, un etaj suplimentar, o terasă închisă cu o structură nouă, un garaj în curte construit „provizoriu” acum douăzeci de ani. De regulă, proprietarii află că o construcție este ilegală abia când sosește de la primărie un proces-verbal de constatare (констативен акт), când un vecin depune o sesizare sau când cumpărătorul și banca refuză să continue tranzacția. Întrebarea este atunci mereu aceeași: poate fi legalizată construcția, este ea tolerată sau va fi demolată?
Răspunsul depinde în primul rând de momentul în care a fost ridicată construcția și de admisibilitatea ei potrivit planului și normelor. În acest ghid explicăm cele trei căi prevăzute de Legea privind amenajarea teritoriului (Закон за устройство на територията, ЗУТ) (legalizarea, toleranța și demolarea) și ce termene au expirat de-a lungul anilor. Explicăm și ceva ce majoritatea surselor omit: ce mai puteți face dacă construcția a fost ridicată după 2001, iar termenele prevăzute de § 127 și § 184 au expirat de mult. Dacă abia acum plănuiți să construiți, începeți cu articolul nostru despre autorizația de construire: documente, termene și refuzuri.
Când este o construcție ilegală?
Legea privind amenajarea teritoriului enumeră limitativ cazurile în care o construcție sau o parte a ei este ilegală (art. 225 alin. 2 din Legea privind amenajarea teritoriului). Este vorba de o construcție realizată:
- cu încălcarea planului urbanistic de detaliu (ПУП) în vigoare;
- fără proiecte de investiții aprobate și/sau fără autorizație de construire;
- cu abateri esențiale de la proiectul aprobat în sensul art. 154 alin. 2 pct. 1–4 din Legea privind amenajarea teritoriului: încălcarea planului urbanistic de detaliu, încălcarea cerințelor din zonele protejate, incompatibilitatea cu destinația zonei sau încălcarea normelor de construcție, sanitare, de mediu și de securitate la incendiu;
- cu produse de construcție necorespunzătoare sau cu încălcarea regulilor de execuție, atunci când aceasta afectează siguranța structurală și aducerea în conformitate este imposibilă;
- atunci când există un refuz definitiv de emitere a unui act potrivit art. 142 alin. 5 pct. 8 din Legea privind amenajarea teritoriului;
- cu încălcarea cerințelor din zonele cu protecție urbanistică specială sau preventivă.
Atenție la punctul 3. Nu orice abatere de la proiect face o construcție ilegală. Abaterile neesențiale, adică toate cele care nu sunt enumerate la art. 154 alin. 2 din Legea privind amenajarea teritoriului, nu constituie temei pentru demolare (art. 154 alin. 3 din Legea privind amenajarea teritoriului). Iar unele lucrări nu necesită deloc autorizație. De aceea, prima întrebare este întotdeauna dacă construcția este cu adevărat ilegală. Găsiți o listă a celor mai frecvente construcții mici și dacă necesită autorizație în articolul nostru extindere, copertină, închidere balcon: când aveți nevoie de autorizație.
Cine controlează și cine emite ordinul
Pentru construcțiile din categoriile a patra până la a șasea (case, case de vacanță, extinderi, garaje, garduri), ordinul de demolare este emis de primarul municipalității sau al sectorului (art. 225a alin. 1 din Legea privind amenajarea teritoriului). Pentru construcțiile din categoriile întâi până la a treia, autoritatea competentă este șeful Direcției pentru Controlul Național al Construcțiilor (Дирекция за национален строителен контрол, ДНСК) (art. 225 alin. 1 din Legea privind amenajarea teritoriului). Autoritatea greșită este în sine un motiv de anulare a ordinului, motiv pentru care categoria construcției contează și în instanță.
Cele trei căi: legalizare, toleranță, demolare
| Perioada construirii | Statut posibil | Termen de acțiune | Temei legal |
|---|---|---|---|
| înainte de 7 aprilie 1987 | construcție tolerată, dacă era admisibilă | fără termen: certificat când este nevoie | § 16 alin. 1 din Dispozițiile tranzitorii ale Legii privind amenajarea teritoriului |
| 8 aprilie 1987 – 30 iunie 1998 | nu se demolează, dacă este admisibilă și declarată | declarație până la 31.12.1998: expirat | § 16 alin. 2 din Dispozițiile tranzitorii ale Legii privind amenajarea teritoriului |
| înainte de 31 martie 2001 | construcție tolerată, dacă era admisibilă | fără termen: certificat când este nevoie | § 127 alin. 1 din Dispozițiile tranzitorii și finale ale legii de modificare din 2012 (Monitorul de Stat nr. 82/2012) |
| înainte de intrarea în vigoare a legii de modificare din 2003 | legalizare, dacă este admisibilă | 6 luni: expirat | § 184 din Dispozițiile tranzitorii și finale ale legii de modificare din 2003 (Monitorul de Stat nr. 65/2003) |
| construcțiile prevăzute de § 184 pentru care nu se depusese cerere până atunci | legalizare, dacă este admisibilă | cerere până la 26.11.2013: expirat | § 127 alin. 2–3 din Dispozițiile tranzitorii și finale ale legii de modificare din 2012 (Monitorul de Stat nr. 82/2012) |
| după aceea | nu există procedură generală de legalizare | – | Art. 225 și 225a din Legea privind amenajarea teritoriului |
Cu alte cuvinte: toleranța nu este legată de un termen de depunere a cererii, pe când legalizarea era, iar toate acele termene au expirat.
Legalizarea: ce prevedeau § 184 și § 127 și de ce nu se mai aplică
Până în 2003, Legea privind amenajarea teritoriului permitea legalizarea construcțiilor ilegale. Legea de modificare și completare a Legii privind amenajarea teritoriului, publicată în Monitorul de Stat (Държавен вестник) nr. 65 din 2003, a desființat această procedură generală. § 184 tranzitoriu din această lege a oferit o ultimă șansă: construcțiile realizate ilegal înainte de intrarea ei în vigoare puteau fi legalizate dacă erau admisibile potrivit normelor de la data construirii sau potrivit normelor în vigoare. Cererea trebuia depusă în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii (§ 184 alin. 2).
Prin Legea de modificare și completare a Legii privind amenajarea teritoriului din Monitorul de Stat nr. 82 din 2012 (în vigoare de la 26.11.2012), legiuitorul a deschis o nouă fereastră, tot temporară. Construcțiile prevăzute de § 184 pentru care nu se depusese cerere puteau fi legalizate pe baza unei cereri depuse în termen de un an de la intrarea ei în vigoare, adică până la 26.11.2013 (§ 127 alin. 2 și 3 din Dispozițiile tranzitorii și finale ale legii de modificare din 2012). Procedura trebuia finalizată în doi ani (§ 127 alin. 14), iar construcțiile pentru care nu s-a depus cerere sau pentru care există un refuz definitiv se demolează potrivit art. 225 și 225a din Legea privind amenajarea teritoriului (§ 127 alin. 15).
Legalizarea potrivit acestor dispoziții consta în aprobarea unui proiect de relevare (проект-заснемане), aducerea construcției în conformitate cu acesta, plata amenzilor și a taxelor și emiterea unui act de legalizare (акт за узаконяване). Dacă ați depus o cerere la vremea respectivă și ați primit un astfel de act, acesta este documentul care dovedește că o construcție este legală. Căutați-l în arhiva primăriei.
Importantă este și regula din art. 134 alin. 4 pct. 1 din Legea privind amenajarea teritoriului: planurile urbanistice de detaliu în vigoare nu pot fi modificate în scopul legalizării construcțiilor ridicate ilegal. „Schimbăm planul și devine legal” nu este o soluție juridică.
Din practica noastră: În presă apar din când în când știri despre o „nouă amnistie” pentru construcțiile ilegale. Până când o astfel de modificare nu este adoptată și publicată, ea nu vă protejează. Nu amânați obiecțiile și contestațiile așteptând o lege care s-ar putea să nu vină niciodată.
Construcții tolerate: care sunt și cum se dovedește toleranța
Toleranța este diferită de legalizare. Ea nu face construcția legală în sensul deplin, dar înseamnă că construcția nu este supusă demolării sau interzicerii folosirii și poate face obiectul unei tranzacții de transfer al proprietății (§ 16 alin. 1 din Dispozițiile tranzitorii ale Legii privind amenajarea teritoriului și § 127 alin. 1 din Dispozițiile tranzitorii și finale ale legii de modificare din 2012).
Condițiile toleranței
- Perioada. Construcția a fost ridicată înainte de 7 aprilie 1987 (§ 16 alin. 1) sau înainte de 31 martie 2001 (§ 127 alin. 1).
- Lipsa documentelor de construire. Dacă există documente de construire, construcția este legală și toleranța nu este necesară.
- Admisibilitatea. Construcția era admisibilă potrivit dispozițiilor în vigoare la data construirii sau potrivit celor actuale. Se verifică destinația terenului, construirea permisă de plan, distanțele față de limitele proprietății și normele.
Dificultatea practică este de regulă dovedirea anului construirii. Ajută planurile cadastrale vechi, ortofotoplanurile, contractele de furnizare a energiei electrice și a apei, declarațiile fiscale, actele notariale în care construcția este descrisă și declarațiile martorilor. Cu cât probele sunt adunate mai devreme, cu atât mai bine.
Certificatul de toleranță
Certificatul este emis de autoritatea abilitată să aprobe proiectele de investiții pentru construcția respectivă; pentru majoritatea proprietăților private, aceasta este arhitectul-șef al municipalității sau al sectorului. De regulă se cer o relevare a construcției și dovezi privind perioada construirii; lista concretă este stabilită de primărie, așa că verificați cerințele la nivel local. Certificatul este necesar pentru o vânzare, o donație și alte tranzacții de transfer al proprietății, iar în practică este cerut și pentru un partaj.
Ce se poate face cu o construcție tolerată
Construcțiile tolerate care au statut urbanistic permanent potrivit planului urbanistic de detaliu în vigoare pot fi extinse, supraetajate, reparate și transformate după un proiect de relevare și o autorizație de construire în procedura generală. Dacă nu au un astfel de statut, sunt permise doar transformările interioare, schimbarea destinației și reparațiile fără modificarea volumului exterior și fără structuri de rezistență noi sau consolidate (§ 53 din Dispozițiile tranzitorii și finale ale Legii de modificare și completare a Legii privind amenajarea teritoriului, Monitorul de Stat nr. 101/2015).
Dacă o construcție tolerată este expropriată pentru nevoi publice, proprietarului i se datorează despăgubire în procedura generală (§ 16 alin. 4 din Dispozițiile tranzitorii ale Legii privind amenajarea teritoriului și § 127 alin. 13 din Dispozițiile tranzitorii și finale ale legii de modificare din 2012). Explicăm cum funcționează exproprierea în articolul nostru despre exproprierea imobilelor și despăgubirea.
O construcție ridicată după 2001: ce mai este posibil
Majoritatea articolelor se opresc aici: „termenele au expirat, nu se mai poate face nimic”. În practică, pentru o construcție ridicată după 31 martie 2001 rămân mai multe căi legale pe care merită să le verificați înainte de a accepta demolarea.
- Construcția s-ar putea să nu necesite deloc autorizație. Dacă lucrările intră sub incidența art. 151 alin. 1 din Legea privind amenajarea teritoriului (de exemplu, închiderea unui balcon, o construcție ușoară pentru depozitarea uneltelor, amenajări de grădină de până la 2,50 m), ele nu sunt ilegale din cauza lipsei autorizației.
- Abaterea poate fi neesențială. Abaterile care nu sunt enumerate la art. 154 alin. 2 din Legea privind amenajarea teritoriului nu fac o construcție ilegală. O opinie bine motivată a unui proiectant tranșează adesea disputa.
- Documentele de construire pot exista, dar s-au pierdut. Dacă proiectul aprobat s-a pierdut, proprietarul îl poate reconstitui printr-un proiect de relevare aprobat de autoritatea competentă, după prezentarea autorizației de construire sau a altor documente de construire (art. 145 alin. 5 din Legea privind amenajarea teritoriului). Căutați în arhivele primăriei, ale proiectantului și ale fostului proprietar.
- Poate exista un act de legalizare vechi sau o declarație. Verificați dacă un fost proprietar a depus o cerere potrivit § 184 sau § 127 alin. 2 ori o declarație potrivit § 16 alin. 2–3 din Dispozițiile tranzitorii ale Legii privind amenajarea teritoriului.
- Construcția poate fi mai veche decât pare. Dacă partea principală a fost construită înainte de 31 martie 2001 și doar reparată ulterior, ea poate fi tolerată. Extinderile mai noi sunt însă evaluate separat.
- Demolarea doar a părții ilegale. Ordinul poate privi o parte a construcției (art. 225a alin. 1 din Legea privind amenajarea teritoriului). Uneori, demolarea voluntară a unei extinderi salvează restul construcției și deschide calea unei noi autorizații.
- Contestarea legalității ordinului. Categoria greșită și o autoritate necompetentă, o descriere inexactă a construcției, destinatarul greșit, un proces-verbal de constatare necomunicat sau obiecții neexaminate sunt motive frecvente de anulare.
Ultimul punct nu este o „portiță”. Dacă o construcție este ilegală în fond, un ordin anulat este de regulă emis din nou după ce autoritatea a remediat viciile. Dar timpul câștigat permite adesea adunarea probelor privind toleranța sau rezolvarea situației pe altă cale.
Procedura de demolare și cum vă apărați
- Inspecția și procesul-verbal de constatare. Inspectorii de control al construcțiilor ai primăriei constată construcția și întocmesc un proces-verbal de constatare (art. 223 alin. 2 și art. 225a alin. 2 din Legea privind amenajarea teritoriului).
- Obiecții în 7 zile. Procesul-verbal se comunică persoanelor interesate, care pot depune obiecții în termen de 7 zile (art. 225a alin. 2 din Legea privind amenajarea teritoriului). Acesta este cel mai ieftin și adesea cel mai important moment al apărării dumneavoastră: atașați documente, fotografii, opinia unui proiectant și dovezi privind anul construirii.
- Ordinul de demolare. Este emis de primar (pentru categoriile IV–VI) sau de Direcția pentru Controlul Național al Construcțiilor (pentru categoriile I–III) și se publică în Registrul public unic pentru amenajarea teritoriului.
- Contestația în 14 zile. Ordinul se contestă la tribunalul administrativ în a cărui rază se află imobilul, printr-o contestație depusă prin intermediul autorității emitente, în termen de 14 zile de la comunicare (art. 215 alin. 1 și 4 din Legea privind amenajarea teritoriului). Calculați termenele cu calculatorul nostru de termene, dar lăsați-vă și o marjă.
- Executarea. Legea nu include ordinele de demolare în lista actelor a căror executare nu este suspendată prin contestare (art. 217 alin. 1 din Legea privind amenajarea teritoriului), astfel încât, de regulă, contestația suspendă executarea. Autoritatea poate însă dispune executarea anticipată; verificați dacă ordinul conține o astfel de mențiune. Cum cereți suspendarea executării anticipate explicăm în articolul despre ordinul de demolare: termene, contestare și suspendare.
- Demolarea silită. Dacă ordinul nu este executat de bunăvoie, primăria sau Direcția pentru Controlul Național al Construcțiilor demolează construcția în mod silit (art. 225a alin. 3 și art. 225 alin. 4 din Legea privind amenajarea teritoriului). Cheltuielile se recuperează pe baza unei ordonanțe de executare imediată potrivit art. 418 din Codul de procedură civilă (ГПК) (art. 225a alin. 4 din Legea privind amenajarea teritoriului) și sunt suportate de persoana care a executat lucrările, de beneficiar și, în unele cazuri, de constructor, de dirigintele de șantier și de proiectant, care răspund solidar (art. 225a alin. 5 și 6 din Legea privind amenajarea teritoriului).
Separat de demolare, participantul la construire care execută, comandă sau permite o construcție ilegală se sancționează cu amendă de la 511,29 EUR la 5.112,92 EUR (1.000–10.000 BGN, cum prevede legea), dacă o altă lege nu prevede o pedeapsă mai grea (art. 232 alin. 2 din Legea privind amenajarea teritoriului). Explicăm cum contestați decizia de sancționare propriu-zisă în articolul nostru despre procesul-verbal de constatare a contravenției și decizia de sancționare.
Dacă ordinul este anulat de instanță, dar construcția a fost deja demolată prin executare anticipată, se poate cere despăgubire de la municipalitate sau de la stat în temeiul Legii privind răspunderea statului și a municipalităților pentru prejudicii (Закон за отговорността на държавата и общините за вреди, ЗОДОВ); pentru detalii, vedeți articolul nostru despre acțiunile în temeiul Legii privind răspunderea statului și a municipalităților pentru prejudicii.
Din practica noastră: Când primesc un proces-verbal de constatare, clienții pierd adesea cele șapte zile în discuții cu primăria. Obiecția se face în scris, iar tot ce nu ați menționat în ea este ulterior greu de dovedit în instanță. Cereți consultanță chiar în ziua comunicării.
Construcții ilegale la cumpărare, vânzare și moștenire
La cumpărare. Vânzarea unui imobil cu o extindere ilegală nu este interzisă expres, dar riscul trece la cumpărător: acesta poate primi un ordin de demolare, iar banca refuză de regulă un credit ipotecar. De aceea, comparați starea reală a imobilului cu proiectele aprobate, cu harta cadastrală și cu titlul de proprietate. Descriem cum se face o astfel de verificare în articolul nostru despre verificarea juridică înainte de cumpărarea unui imobil, iar taxele și verificările la notar în articolul nostru despre actul notarial.
La construcțiile noi. Dacă cumpărați un apartament în construcție, verificați dacă clădirea se construiește conform proiectului aprobat și dacă etajele suplimentare, mansardele sau locurile de parcare sunt incluse în autorizație. Mai multe în articolul nostru despre cumpărarea unei locuințe în construcție: riscuri și garanții.
La moștenire și partaj. O extindere ilegală construită de unul dintre moștenitori complică adesea partajul. O construcție tolerată poate fi inclusă în partaj, iar de regulă se cere un certificat de toleranță. Mai multe în articolul nostru despre partajul succesoral.
O construcție nouă pe același imobil. Până când construcția ilegală nu este demolată sau legalizată, persoanei care a ridicat-o nu i se va elibera autorizație pentru o construcție nouă pe acel imobil (art. 148 alin. 7 din Legea privind amenajarea teritoriului).
Întrebări frecvente (FAQ)
Poate fi legalizată astăzi o construcție ilegală?
Nu există o procedură generală de legalizare. Ultimul termen pentru cereri potrivit § 127 alin. 2–3 din Dispozițiile tranzitorii și finale ale legii de modificare din 2012 a expirat la 26.11.2013. Rămân toleranța pentru construcțiile ridicate înainte de 31 martie 2001 și dovada că o construcție nu este de fapt ilegală.
Ce construcții sunt tolerate?
O construcție ridicată fără autorizații înainte de 31 martie 2001 (sau înainte de 7 aprilie 1987 potrivit § 16 din Dispozițiile tranzitorii ale Legii privind amenajarea teritoriului), dacă era admisibilă potrivit normelor de la data construirii sau potrivit celor actuale. O construcție tolerată nu este supusă demolării și poate fi vândută după prezentarea unui certificat de toleranță.
Există un termen pentru certificatul de toleranță?
Legea nu stabilește un termen pentru cerere. Certificatul se cere atunci când este nevoie de el: pentru o vânzare, un partaj, o construcție nouă sau o inspecție a primăriei. Cu cât adunați mai repede dovezile privind anul construirii, cu atât este mai ușor.
Cum se dovedește când a fost ridicată construcția?
Cu documente precum planuri cadastrale vechi, ortofotoplanuri, contracte cu furnizorii de energie electrică și apă, declarații fiscale și acte notariale, precum și cu martori. Primăria și instanța apreciază probele în ansamblu, așa că o singură probă este rareori suficientă.
Ce fac dacă primesc un proces-verbal de constatare?
Depuneți obiecții scrise în termenul de 7 zile (art. 225a alin. 2 din Legea privind amenajarea teritoriului) și atașați toate documentele. Verificați dacă o construcție necesită deloc autorizație; există o listă în articolul nostru extindere, copertină, închidere balcon.
Care este termenul de contestare a unui ordin de demolare?
14 zile de la comunicare, la tribunalul administrativ în a cărui rază se află imobilul, printr-o contestație depusă prin intermediul autorității care a emis ordinul (art. 215 alin. 1 și 4 din Legea privind amenajarea teritoriului). Un termen ratat înseamnă de regulă că ordinul devine definitiv.
Poate fi schimbat planul astfel încât construcția să devină legală?
Nu. Planurile urbanistice de detaliu în vigoare nu pot fi modificate în scopul legalizării construcțiilor ilegale (art. 134 alin. 4 pct. 1 din Legea privind amenajarea teritoriului).
Care este amenda pentru construcție ilegală?
Pentru participantul la construire care execută, comandă sau permite o construcție ilegală: de la 511,29 EUR la 5.112,92 EUR (1.000–10.000 BGN) potrivit art. 232 alin. 2 din Legea privind amenajarea teritoriului, dacă nu se aplică o pedeapsă mai grea. În plus, construcția este supusă demolării pe cheltuiala persoanei care a executat lucrările și a beneficiarului.
Pot obține autorizație pentru o extindere nouă dacă pe proprietate există o construcție ilegală?
Persoana care a ridicat construcția ilegală nu poate obține autorizație pentru o construcție nouă pe acel imobil până când cea ilegală nu este demolată sau legalizată (art. 148 alin. 7 din Legea privind amenajarea teritoriului). Procedura de autorizare este descrisă în articolul nostru autorizația de construire: documente și termene.
Este sigur să cumpăr o casă cu o extindere ilegală?
Riscul unui ordin de demolare trece la dumneavoastră, iar băncile de regulă nu creditează un astfel de imobil. Înainte de tranzacție, verificați dacă extinderea este tolerată sau legală; vedeți verificarea juridică înainte de cumpărarea unui imobil.
Ce fac dacă vecinul a construit ilegal lângă proprietatea mea?
Puteți depune o sesizare scrisă la primărie (pentru categoriile IV–VI) sau la Direcția pentru Controlul Național al Construcțiilor (pentru categoriile I–III). Dacă o construcție vă împiedică să vă folosiți proprietatea, este posibilă și o acțiune civilă. Explicăm cum alegeți un avocat pentru un astfel de litigiu în articolul nostru cum alegeți un avocat bun.
Cum vă putem ajuta?
În cazul construcțiilor ilegale, rezultatul depinde rareori doar de întrebarea „există autorizație”. Decisive sunt anul construirii, admisibilitatea potrivit planului, calitatea probelor și dacă ați reacționat în termenele de șapte și de paisprezece zile. O verificare la timp a documentelor și a arhivelor scoate adesea la iveală o cale care nu se vede la prima vedere.
Cabinetul de avocatură Mechkova & Dimitrova va analiza documentele și istoricul construcției, va pregăti obiecțiile împotriva procesului-verbal de constatare și contestația împotriva ordinului de demolare, vă va asista la obținerea unui certificat de toleranță și vă va apăra în fața tribunalului administrativ. Dacă sunteți în căutarea unui avocat pentru construcții ilegale la Sofia, aflați mai multe despre practica noastră. Informațiile din acest articol sunt generale și nu înlocuiesc consultanța pentru cazul dumneavoastră concret. Contactați-ne pentru o analiză a construcției dumneavoastră.

